Exista cateva replici folosite frecvent de catre parinti, ale caror consecinte nu sunt evidente imediat. De exemplu: Copilul vine de la scoala cu nota 9 iar parintele intreaba imediat ,,Numai atat? Trebuia sa iei 10!" Increderea de sine a copilului se poate prabusi ajungand sa gandeasca: ,,Nu sunt destul de inteligent!", mai ales daca astfel de replici se repeta. La un moment dat, s-ar putea sa nu se mai straduiasca nici pentru nota 9, pentru ca :,,...mama oricum nu e multumita, orice as face..."
O alta replica ar fi: ,,Taci odata!", replica data fara alte explicatii si spusa pe un ton ridicat. Copilul ar trebui sa inteleaga ce se intampla cu parintele si sa nu se simta vinovat si respins pentru ca a avut ceva de comunicat. Intr-o zi isi va gasi un grup unde se va simti ascultat si inteles si acel grup nu va fi familia...
Cand copilul plange parintele nervos considera ca nu are motive suficiente de plans si atunci ii spune:,, Plangi, hai ca iti mai dau eu inca un motiv!"(si il loveste). Copilul se va speria, dar nu va intelege unde a gresit...
Sunt si replici care sunt de fapt amenintari: ,,Sa vezi tu ce o sa patesti!...Lasa ca vine tatal tau acasa si o sa vezi ce o sa iti faca!" Aceste replici nu clarifica exact ce o sa se intample si copilul isi poate imagina orice. Renunta la comportamentul care a deranjat parintele, dar ramane cu teama ca ceva ingrozitor se va putea intampla. Ca adult, va avea toate sansele sa fie anxios, lipsit de initiativa, dependent.
Cand mai cresc, copiii vor sa isi spuna si ei parerea in diverse situatii... Pot primi insa replica: ,,Ce stii tu?" Astfel nu vor mai avea suficienta incredere ca modul lor de gandire este corect. Va astepta ca altii sa isi exprime opinia inaintea lor si , eventual, vor prelua mereu ideile altora.
Copiii sunt usor impresionabili si de aceea, pentru echilibrul lor emotional, prezent si viitor, au nevoie de incurajari si aprecieri pentru fiecare efort pe care il depun. Astfel se construieste increderea in fortele proprii si o imagine de sine pozitiva, conditii necesare pentru reusita in viata.
Sigur ca in viata de familie apar si momente tensionate, in care se spun replici nepotrivite, dar un adult echilibrat si responsabil pentru formarea copilului se va stradui sa corecteze eventualele greseli. Daca simte ca ii este imposibil sa se controleze, ca este depasit de rolul pe care il are, atunci ar fi indicat sa ceara ajutor pentru ca, s-ar putea ca propriile probleme emotionale (dobandite in familia de origine poate) sa il impiedice sa aiba o relatie foarte buna cu copilul si, mai ales cu sine.