Anorexia

Anorexia este o tulburare severa de comportament alimentar si se caracterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala minima.Devine evidenta o teama puternica de a lua in greutate.
Tulburarea poate debuta cu tendinta de a selecta alimentele cu valoare calorica mare si de a le exclude din alimentatie.Treptat,consumul este restrans la cateva alimente, taiate in bucatele foarte mici.Daca pentru cei din jur scaderea in greutate este alarmanta,persoana afectata continua sa se perceapa supraponderala si depune toate eforturile pentru a slabi in continuare,se izoleaza,este iritabila,are insomnii si dificultati de concentrare.
Debutul tulburarii poate aparea intre 14 si 18 ani asociat, de obicei,cu desfasurarea unui eveniment deosebit de stresant(aparitia la o varsta mai mica nu este exclusa).Este mai frecventa la fete decat la baieti.
Tratamentul poate fi destul de dificil pentru ca pericolul de a-si pierde viata nu este constientizat.In cele mai multe cazuri este necesara spitalizarea.In paralel cu tratamentul medicamentos este nevoie de consiliere psihologica pentru perioade lungi(de la cateva luni la cativa ani) cu scopul de a intelege trairile emotionale negative si de a redescoperi resursele de a face fata dificulatilor.Controlul alimentatiei nu mai este necesar daca exista un control emotional bun.
Nu este de neglijat implicarea membrilor familiei si in procesul de consiliere.De fapt,membrii familiei ar trebui sa sesizeze ca anumite comportamente sunt exagerate si riscante:pierdere in greutate,refuzul anumitor alimente,dorinta nejustificata de a slabi,caderea parului,absenta menstruatiei,efectuarea unor exercitii fizice in exces(se ajunge uneori pana si la evitarea lichidelor).
Motivele pentru care apare anorexia nu sunt inca suficient cunoscute.Persoanele cu anorexie au deseori convingerea ca o greutate cat mai mica le asigura succes,recunoastere si acceptare sociala.Eforturile zilnice se indreapta catre obtinerea perfectiunii,totul este ,,alb sau negru".Obtinerea de performante scolare este urmarita pana la epuizare si apar sentimente profunde de tristete si vinovatie pentru cel mai mic esec.
Interventiile de succes se fac de obicei intr-o echipa care include un psihiatru,un psiholog,un nutritionist.Recuperarea nu este imposibila dar este de durata.Cu cat se intervine mai devreme cu atat rezultatele sunt obtinute mai usor.
La toate acestea se adauga contributia climatului familial din cadrul caruia nu trebuie sa lipseasca manifestarile de afectiune,intelegere si suport.De multe ori este benefica si o schimbare in modul de relationare intre membrii familiei din care face parte o persoana cu anorexie.